Cresterea rezervei de aur, metoda lui Putin de a feri Rusia de „vremurile tulburi”

Rusia si-a crescut de doua ori rezervele de aur in ultimii cinci ani, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului. Presedintele rus Vladimir Putin profita, astfel, de criza financiara pentru a-si consolida rezerva de aur, cumparand lunar metal pretios in valoare de jumatate de miliard de dolari. O analiza MarketWatch, care citeaza datele Consiliului Mondial al Aurului, arata ca liderul de la Kremlin si-a crescut de doua cantitatea de aur detinuta, ajungand sa aiba a cincea mare rezerva de aur din lume in doar cativa ani. Lunar, Putin cumpara aur de aproximativ 500 de milioane de dolari. Desi practica este intalnita si la alti miliardari, precum George Soros si John Paulson, achizitiile lui Vladimir Putin umbresc investitiile celor doi. „Nimeni altcineva din lume nu se joaca cu puterea politicii globale cu atata cruzime precum o face Putin, in calitate de om puternic, cu sange rece, care a furat, pur si simplu, inelul Super Bowl de la Bob Kraft, proprietarul echipei de fotbal american New England Patriots, cand cei doi s-au intalnit in Rusia in urma cu cativa ani”, comenteaza analistul financiar Brett Arends, jurnalist la „The Wall Street Journal” si la MarketWatch. „Miscarea lui Putin ar putea conta si pentru finantele tale, pentru ca sunt doua abordari diferite din care poti privi aurul”, atrage atentia Arends. Pe de o parte, cumpararea aurului este o investitie care, conform standardelor moderne, nu are niciun sens. Nu garanteaza circulatia fluiditatilor si nu are nicio functie practica. Aurul nici nu serveste ca „ban real”. Moneda este, pur si simplu, o unitate numerica, un mod de a monitoriza cat se produce si cat se consuma. In ciuda acestor argumente, mai exista si o alta abordare prin care putem privi aurul: este cea mai sigura rezerva in vremuri turbulente, atat din punct de vedere economic, cat si militar. „Cel mai important eveniment al timpurilor noastre nu este ca guvernul Spaniei este falit. Este ca Statele Unite, care au dominat economia mondiala timp de mai multe generatii, se afla in relativ declin”, atrage atentia Arends. Potrivit analizelor Fondului Monetar International, Statele Unite ale Americii ar urma sa piarda, pana in 2017, statutul de cea mai mare economia a lumii, in termeni reali precum puterea de cumparare, in fata Chinei. Astfel de schimbari majore nu au avut loc niciodata pe teren pasnic. Declinul imperiului spaniol, al celui francez si al celui britanic au fost insotite de conflicte puternice. Mai mult de atat, prabusirea hegemoniei Marii Britanii a fost principalul factorul declansator al Primului Razboi Mondial, dar si al celui de-al Doilea. Aceeasi soarta ar putea sa o aiba si Statele Unite, iar semnale in acest sens au aparut deja si la nivel de politica internationala, si la nivel economic mondial. La summitul de Cooperare Economica Asia-Pacific, desfasurat in Orientul Extrem, in orasul rus Vladivostok, reprezentantii tarilor participante au atras atentia asupra unei realitati: Statele Unite isi pierd treptat puterea absoluta asupra economiei, iar controlul si influenta altor tari, precum Rusia si China, cresc in continuu. Mai mult de atat, deputatul rus Ievgeni Fiodorov a declarat ca „lumea a inceput sa se uneasca impotriva tarii colonizatoare - Statelor Unite ale Americii“. El a atras totodata atentia ca Rusia s-a angajat sa elibereze lumea de ocupatia americana. Tot in septembrie, presedintele Iranului, Mahmoud Ahmadinejad, prezent la Adunarea Generala a ONU de la New York, a declarat ca o noua ordine mondiala trebuie sa rasara, total diferita de perioada anilor de „dominatie si nerusinare americana“. Acestor doua semnale li se adauga si situatii de fapt, inregistrate de Consiliul Mondial al Aurului. Pana recent, rezervele de aur de pe Glob erau in posesia americanilor si a europenilor, care le-au acumulat in timpul secolelor de dominatie. 75% din rezerva monetara a SUA era in aur. Dar situatia a inceput sa se schimbe. China, Arabia Saudita si Rusia se numara astazi in randul primilor cinci mari detinatori de aur de pe Glob. Recesiunea care macina zona euro a determinat mai multe tari din vestul Europei sa-si vanda aurul, iar o inrautatire a crizei ar amplifica acest trend. In cazul celor trei state care si-au castigat locul in top 5 detinatori de aur din lume, China este depasita de Rusia. In ciuda achizitiilor de aur, Beijingul a reusit are doar 2% din rezervele valutare in aur. Rusia, in schimb, are 9%, iar cifra continua sa creasca. In acest context, se impune intrebarea: cat timp vor mai accepta tarile emergente sa-si tine rezervele intr-o valuta care este, practic, controlata de altcineva. Presedintele rus clar nu este incantat de aceasta idee, din acest motiv cumpara aur intr-un ritm alert. Mai mult aur echivaleaza cu o plasa de siguranta mai eficienta in „vremurile tulburi” de care vorbeste analistul Brett Arends. De un an incoace, pretul aurului scade: de la maximumul de 1.900 de dolari americani in 2011, la 1.700 in 2012. Insa scaderea de pret nu este chiar atat de mare pe cat pare. Ea este exagerata de aprecierea monedei americane. In euro, uncia de aur costa 1.343 euro, aproape de recordul de 1.356 euro stabilit in urma cu un an.