Vreți să cumpărați aur? Statul vă ia banii!
Din cauza legilor și protocoalelor care se bat cap în cap, oameni care doresc să
cumpere aur sau care doresc să investească în metalul prețios selovesc de multe ori de bariere care-i usucă de bani.
Precum explicam și în articolele anterioare, pe perioada crizei mulți investitori au regăsit în
aur cea mai credibilă "bancă", având în vedere că valoarea acestuia a crescut în ultima perioadă.
cu toate acestea, statul român și legile sale anapoda nu fac decât să îngreuneze astfel de investiții deși potrivit unora dintre articolelel legii, taxele pentru achiziția de aur ar trebui să fie mai mici sau chiar să nu existe.
TVA la stat, pe legi românești care le încalcă pe cele europene
Să luăm de exemplu cazul lui Adrian Coman care a avut o serie de probleme generate de aceste legi când a dorit să achiziționeze trei monede de aur US Gold Buffalo, de 24 de karate, cumpărate de la un magazin din Elveţia în care investise aproximativ 3.000 de euro. Odată ce monedel eau ajuns în vamă, lui Adrian Coman i-au fost solicitați 750 de euro - contravaloarea TVA - deși atât Codul Fiscal cât și Directiva Europeană 112/2006 prevede scutirea de astfel de taxe. Cu toate acestea, vameșii s-au apărat susținând că urmează prevederile Ordinului 2.220/ 22.12.2006 care conţine normele privind scutirea de la plata TVA şi în care nu este trecut aurul.
Lucrul pe care vameșii l-au omis însă este că Ordinul 2.220 a fost emis pentru aprobarea Normelor privind scutirea de la plata TVA şi a accizelor pentru importurile definitive ale anumitor bunuri, prevăzută la articolul 142 alin. (1) lit. d) şi articolul 199 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal iar scutirea pentru aur este prevăzută în articolul 152, deci există.
Potrivit acestui articol, "livrările, achiziţiile intracomunitare şi importul de aur de investiţii, inclusiv investiţiile în hârtii de valoare, pentru aurul nominalizat sau nenominalizat ori negociat în
conturi de aur şi cuprinzând mai ales împrumuturile şi schimburile cu aur care conferă un drept de proprietate sau de cre-anţă asupra
aurului de investiţii, precum şi operaţiunile referitoare la aurul de investiţii care constau în contracte la termen futures şi forward, care dau naştere unui transfer al dreptului de proprietate sau de creanţă asupra aurului de investiţii” sunt scutite de taxă.
Odată ce a văZut că există un cerc vicios de ordine și legi pe care fiecare le urmează după ureche, Adrian Coman a apelat la banca centrală şi la Comisia Europeană
Comisia Europeană, evident, i-a confirmat că nu trebuie să plătească TVA. Cu documentele primite de la CE s-a prezentat la vamă, care i-a eliberat monedele fără plata TVA, pe baza prevederilor din Codul Fiscal, a reglementărilor europene şi a răspunsului oficial al CE.
Însă BNR se pare că nu prea știe cum stă treaba cu prevederile UE, având în vedere că, folosind pretextul restricţiilor introduse prin OUG 190/2000, au motivat că o persoană poate introduce în România doar aur cu valoare numismatică, care nu este scutit de la plata TVA. Și iată de ce adrian Coman ar fi fost obligat la plata TVA, având în vedere că monedele achiziționate de el au valoare numismatică. Așa că Vama a dedus că i se cuvine TVA.
„BNR a tras această concluzie după ce a văzut o poză trimisă de la vamă, însă poza de la va-mă era luată de pe net, nu era o poză a monedelor mele. Făcuseră şi o poză cu monedele mele, dar era făcută la xerox, cu ambalajul de plastic neluat, deci foarte neclară”, susţine Coman.
Însă lupta nu s-a terminat aici. Adrian Coman a cerut și o expertiză din partea ANPC ( Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului) care a răspuns că există o diferenţă între cele două, dar că, dacă monedele îndeplinesc descrierea din Codul Fiscal, atunci limitarea din art. 6 al OUG 190/2000 (persoanele fizice şi juridice pot efectua operaţiuni de vânzare, cumpărare şi tranzacţionare cu aur financiar numai prin intermediul băncilor autorizate de Banca Naţională a României sau, după caz, printr-o bancă autorizată pentru astfel de operaţiuni dintr-un stat membru al Uniunii Europene) nu se aplică.
„Am mai solicitat şi o expertiză numismatică a monedelor unui expert de la Ministerul Justiţiei, care a confirmat în raport că monedele sunt aur de investiţie aşa cum sunt descrise în Codul Fiscal, şi că nu li se poate aplica restricţia din OUG 190/2000”, susţine Coman. Însă, Biroul Vamal Otopeni a refuzat să ia în considerare aceste două răspunsuri, invocând un alt răspuns de la ANPC, care ar spune exact invers. Document pe care au refuzat să i-l prezinte investitorului român.
Clarificare
Însă, ANAF a clarificat situația punând astfel pe butuci deciziile vamale, invocate prin intermediul Ordinului 2.200/2006, potrivit căruia aurul nu era trecut ca fiind scutit de la plata TVA.
„Din informaţiile furnizate în adresa dvs., ar rezulta că în situaţia prezentată aceste condiţii sunt îndeplinite, respectiv: puritatea monedelor este mai mare de 900 la mie, sunt bătute după anul 1800, valoarea menţionată de dvs. în anul 2009 nu pare să depăşească valoarea de piaţă liberă a aurului conţinut de monede cu mai mult de 80%. Prin urmare, în principiu şi în limita informaţiilor pe care le deţinem, importul de monede de natura celor menţionate, indiferent de calitatea persoanei care realizează importul (persoană impozabilă sau nu), reprezintă o operaţiune scutită de TVA. Este adevărat că scutirea se acordă în baza art. 152 din Codul Fiscal, nu a prevederilor OMFP 2220/2006” se vedea în comunicatul ANAF recepționat de Coman
Ce fel de aur este aur de investiții
"
Aurul, sub formă de lingouri sau plachete acceptate/cotate pe pieţele de metale preţioase, având puritatea minimă de 995 la mie, reprezentate sau nu prin hârtii de valoare, cu excepţia lingourilor sau plachetelor cu greutatea de cel mult 1 g şi monedele de aur care îndeplinesc următoarele condiţii: au titlul mai mare sau egal cu 900 la mie; sunt reconfecţionate după anul 1800; sunt sau au constituit moneda legală de schimb în statul de origine; sunt vândute în mod normal la un preţ care nu depăşeşte valoarea de piaţă liberă a aurului conţinut de monede cu mai mult de 80%”,
potrivit art. 152 și atunci acest tip de aur este considerat aur de investiții.
„
Aurul achiziţionat de persoane fizice ori juridice în scopul realizării unor plasamente de valoare. Aurul financiar cuprinde aurul sub formă de bare, lingouri, plachete, având titlul minim de 995/1.000, precum şi sub formă de
monede din aur având titlul mai mare sau egal cu 900/1.000, cotate pe una dintre pieţele Uniunii Europene.
Operaţiunile cu aur financiar se realizează atât prin livrare fizică, cåt şi prin operaţiuni în conturi de metal preţios sau hârtii de valoare exprimate în aur, deţinute la bănci.”, potrivit OUG 190/2000 și atunci acest tip de aur este aur financiar.
Deci, diferența dintre cele două
tipuri de aur care se pare că are rolul, cel puțin birocratic, de a obliga oamenii la plata inutilă a taxelor, este că dacă
aurul financiar este definit ca fiind cumpărat pentru obţinerea de profituri, cel de investiţie, potrivit Codului Fiscal, poate fi achiziţionat şi pentru uz personal.
