Drumul către ruină este la vedere iar regulile pe care le urmează sunt ușor de recunoscut într-o asemenea conjunctură economică. Haideți să aruncăm o privire asupra cum se vor desfășura lucrurile. Contrar părerii populare asupra faptului că soluția impusă în prezent pentru redresarea
economiei este cea corectă din moment ce deponenții au fost protejați, lucru greșit, din contră, în această ``ediție`` elitele au avut primele de suferit urmate de deponenții din sectorul privat care s-au încrezut prostește în bilanțuri false, bilanțuri care din punct de vedere politic erau corecte însă din punct de vedere practic erau ficțiuni aprobate de către (reglementările și autoritățile de reglementare au permis ca operațiile insolvente și în curs de desfarurare să continue în loc să protejeze publicul prin oprirea și interzicerea acestor operațiuni) guverne cu probleme fiduciare (acestea lucrând în favoarea băncilor și a capitaliștilor și nu pentru publicul larg).
Ordinea ierarhică a pierderilor a fost cea corectă: primii, deținătorii de acțiuni urmați de către deținătorii de obligațiuni, ultimii fiind deponenții neasigurați. Am observat asta undeva din momentul în care criza a început? Lucrul acesta este clar atât pentru prezent cât și pentru viitor prin ceea ce trebuie făcut. Însă, pentru ca țările în cauză să își revină acestea trebuie să își redobândească abilitatea de a emite și a deprecia propriile
monede în fața competivității.
Întrebați Islanda și Grecia ce rezultate dau drumurile diferite alese? Islanda (care a ``nimicit`` deținătorii de obligațiuni, deținătorii de acțiuni, pedepsind membrii sistemului bancar și depreciind propria
monedă, fiind acum în drumul spre recuperare) versus Grecia ( unde Troika = Comisia Europeană, Fondul
Monetar Internațional și Banca Centrală Europeană dețin toate datoriile, refuză să le micșoreze, acționarii băncilor și obligationarii curenți (Troika) rămânând intacți, lucrul acesta forțând deprecierile interne (pentru a ține ``noii lor sclavi`` în linie) în loc pe cele externe generând o criză perpetuă.
În care țara ați alege să fiți? Una dintre ele se depreciază intern (Grecia) iar cealaltă extern (Islanda). În Grecia viitorul este sumbru, în Islanda libertatea și un viitor bun necesită numai muncă asiduă și crearea de
prosperitate reală pentru publicul larg. Asemeni Greciei, tarile Italia, Spania, Portugalia, Ciprul și Irlanda se depreciază intern și se îndreaptă ferm pe drumul spre ruină, Franța fiind următoarea.
Din această cauza
euro este sortit eșecului în timp ce deprecierile interne distrug multe generații de cetățeni și permit ca tehnocrații nealesi să adune putere asupra tuturor. Pe când, deprecierile externe furnizează o cale către recuperare. Beppo Grillo este un erou pentru cei care vor un viitor și caută libertatea, independența față de cei din Bruxelles, FMI și Banca Europeană Centrală ce dețin controlul asupra ``sclavilor datornici``.
Într-un moment rar de sinceritate, ministrul de finanțe olandez, Joroen Dijsselbloem, care conduce Eurogrupul de miniștrii ai finanțelor din zona euro a spus adevărul: ``Dacă o bancă prezintă riscuri, prima noastră întrebare ar trebui să fie ce face ea, ca bancă în legătură cu aceste riscuri? Ce poate face ea ca bancă pentru a se recapitaliza singură? Dacă banca nu este capabilă să facă acest lucru, atunci ne vom îndrepta atenția asupra acționarilor și obligatarilor săi, îi vom întreba pe aceștia dacă vor contribui la recapitalizarea băncii. Iar dacă este necesar, îi vom întreba chiar și pe deținătorii de depozite neasigurați: `Ce puteți face voi pentru a salva propriile voastre bănci?`…``
Din nefericire majoritatea băncilor din zona euro vor înceta să mai existe înăuntrul acestui tipar. Această afirmație reflectă realitatea și este corectă din punct de vedere practic însă este incorectă din punct de vedere politic. Ministrul olandez a intrat din nou în standardul de minciuni după ce o cantitate adecvată de presiuni a fost aplicată din partea Bruxellului.
Acesta este un tipar anume iar din moment ce suveranii înăuntrul cărora aceste bănci insolvabile rezidă sunt de asemenea insolvenți ei înșiși, acesta este un moment critic pentru Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană din Bruxell. Să închidă jumătate (sau mai mult) dintre băncile din zona
euro, urmând o bombă a lichidărilor din partea acționarilor și a obligatarilor, restul fiind confiscat de la deponenții neasigurați sau va trebui ca presa de printat valută să fie pusă la treabă la turație mare!
Comportamentul uman a fost în așa măsură alterat încât în Italia, au apărut deja retrageri masive și rapide a depunerilor bancare din partea celor mai slabe instituții. Așa cum se mai spune: dacă mă păcălești o data să îți fie rușine, dacă mă păcălești și a două oră ar trebui să îmi fie rușine.
Zarurile au fost aruncate iar bufoneriile din partea Troika (FMI, Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană din Bruxell) se vor aduna rapid căpătând amploare. În Europa, raportul dintre activele unei bănci și PIB este deaproximativ 375% din PIB.
Elveția nu este inclusă aici însă raportul dintre activele băncilor ei și PIB este peste 700% și conform ECB Luxemburg este de 22 de ori PIB. Dacă acele active vor fi scăzute cu 20% (ele valorând chiar și mai puțin) încă ne uităm la un preț minimum de $14 trilioane de dolari. Cifra aceasta nu include datoriile europene externe care multe dintre acestea nu vor fi plătite vreodată însă sunt datorii pe care guvernele suverane le îngăduie băncilor să le dețină fără vreun risc.
`` Celor mai mulți dintre europeni, chiar și astăzi, probabil le-ar fi mult mai bine dacă guvernele supra-îndatorate ar permite ca implicațiile să decurgă conform cu perceptele de faliment relevante. Însă lucrul acesta nu se poate întâmpla în societățile învățate să aștepte ca politicienii să treacă peste regulile aritmeticii și economiei de fiecare dată când aceste reguli sunt inconveniente.`` - Holman Jenkins
Aceste pierderi nu au fost încă alocate ori făcute să dispară prin emisiuni de valută din partea Troika (FMI, BCE, CEB) pentru a favoriza sistemele bancare europene; pierderi ce probabil depășesc $30 de trilioane, calculele de mai sus neincluzând activitățile din afara bilanțurilor și pe cele din umbră ale băncilor. Multe dintre aceste active bancare sunt bombe suverane…pardon…obligatiuni ce sunt de neplătit, neputând a fi ``stinse`` deși acestea apar în bilanțurile bancare ca nefiind purtătoare de risc Ha, ha!
Monopoliștii monetari care au emi
s banii din resurse inexistente și i-au împrumutat. Ideea cum că acești bancheri centrali, guvene suverane și FMI nu pot permite o pierdere este o ficțiune! Nu există nici o pierdere atunci când banii împrumutați au fost creați din resurse inexistente!
Ca notă a autorului: În opinia mea, acest fapt nu este un dezastru ci una dintre cele mai mari oportunități din istorie. Investiți cum trebuie și prosperați. Volatilitatea înseamnă oportunitate pentru investitorul pregătit. Este portofoliul dumneavostră structurat pentru a prospera?
Cel mai mare transfer de valori este în curs de desfășurare din partea celor care dețin valori în hârtie și active financiare către cei care nu au astfel de posesiuni. Obiectivul meu este refacerea monedelor fiduciare în
bani buni, având profit sigur în investiții alternative și un potențial de prosperitate în orice formă a pieței.
Aruncați o privire asupra Irlandei ai cărui cetățeni și descententii lor se află într-o datorie perpetuă către obligationarii oficiali (bancheri ai FMI, BCE și CEB) datorie rezultată din ``salvarea`` oferită de Troika. Din nou, bani emiși din resurse inexistente, bani ce sunt practic obligații trimise publicului pentru ``ai salva``.
Cetățenii Germani, Austrieci și Olandezi sunt acum NU împrumuturilor monetare pentru a salva banksterii (o combinație între cuvintele bancher și gangster) evitând astfel crearea de generații de ``sclavi datornici`` atât pentru ei cât și copiii acestora. Acești oameni practică autoapărarea prin refuzul de a participa în continuare. Bravo!
Dacă vă aduceți aminte, Germania a împrumutat deja 1 trilion de euro către Băncile Centrale ale Portugaliei, Italiei, Irlandei, Greciei și Spaniei. Nemții nu vor mai vedea vreodată banii aceștia nici măcar în visele lor, acești bani s-au dus iar economiile care trebuie să îi plătească înapoi se prăbușesc sub cererile venite din partea FMI, BCE și CEB responsabile cu generarea de noi crize pentru a le exploata.
``Eu cred că instituțiile bancare sunt mai periculoase pentru libertatea noastră chiar și decât armate întregi. Dacă poporul american va permite vreodată băncilor să controleze problema monetară, mai întâi prin inflație apoi prin deflație, băncile și corporațiile care se vor dezvolta în acest mod vor priva oamenii de toate bunurile personale până când chiar și copiii acestora se vor trezi fără locuința pe continentul pe care părinții lor l-au cucerit.`` - Thomas Jefferson, spunea la 1802
Pentru a emite
monedă din resurse practic inexistente țările trebuie să își ``predea`` suveranitatea către Bruxelle și să lege ca și sclavi datornici către banksteri (combinație între cuvintele bancher și gangster) generațiile curente și viitoare.
Zona
euro nu este altceva decât un grup de elită (guverne, banksteri și sindicate) care conduc totul (inclusiv economia) în beneficiul acestora.
În concluzie: Zarurile au fost aruncate, următorul stadiu al crizei din zona
euro tocmai a început! Orice copil cu un calculator poate să spună faptul că insolvența și falimentul sunt înrădăcinate în ambele părți ale Atlanticului în toate nivelurile sociale: publice și private. Astfel, publicul trebuie să predea totul (viitorul lor) în schimbul iluziei siguranței și stabilității. Aceste episoade, evenimente ale dispariției valutei și finanțelor au loc sub forma valurilor de insolvență iar următorul val lovește chiar acum.
Episodul crizei ce se desfășoară în acest moment va furniza scânteia pentru următoarea expansiune a bilanțului Băncii Centrale. Următoarea deflație ce stă să înceapă se va produce în mod agresiv.
Singurul antidot pentru această criză este o creștere economică reală și nu o creștere economică nominală. Pentru că acest lucru să se întâmple drepturile vizând proprietatea privată vor trebui redate, normele capitaliste care favorizează anumite zone ale societății trebuiesc abrogate și anumite taxe să fie reduse. Care este șansa ca aceste lucruri să se întâmple? Nici urmă de o asemenea șansa!!
Căutați o societate de amanet foarte bună? Apelați cu încredere la noi,
cumparam,aur,argint,platina 
În care țara ați alege să fiți? Una dintre ele se depreciază intern (Grecia) iar cealaltă extern (Islanda). În Grecia viitorul este sumbru, în Islanda libertatea și un viitor bun necesită numai muncă asiduă și crearea de prosperitate reală pentru publicul larg. Asemeni Greciei, tarile Italia, Spania, Portugalia, Ciprul și Irlanda se depreciază intern și se îndreaptă ferm pe drumul spre ruină, Franța fiind următoarea.
Din această cauza euro este sortit eșecului în timp ce deprecierile interne distrug multe generații de cetățeni și permit ca tehnocrații nealesi să adune putere asupra tuturor. Pe când, deprecierile externe furnizează o cale către recuperare. Beppo Grillo este un erou pentru cei care vor un viitor și caută libertatea, independența față de cei din Bruxelles, FMI și Banca Europeană Centrală ce dețin controlul asupra ``sclavilor datornici``.
Într-un moment rar de sinceritate, ministrul de finanțe olandez, Joroen Dijsselbloem, care conduce Eurogrupul de miniștrii ai finanțelor din zona euro a spus adevărul: ``Dacă o bancă prezintă riscuri, prima noastră întrebare ar trebui să fie ce face ea, ca bancă în legătură cu aceste riscuri? Ce poate face ea ca bancă pentru a se recapitaliza singură? Dacă banca nu este capabilă să facă acest lucru, atunci ne vom îndrepta atenția asupra acționarilor și obligatarilor săi, îi vom întreba pe aceștia dacă vor contribui la recapitalizarea băncii. Iar dacă este necesar, îi vom întreba chiar și pe deținătorii de depozite neasigurați: `Ce puteți face voi pentru a salva propriile voastre bănci?`…``
Din nefericire majoritatea băncilor din zona euro vor înceta să mai existe înăuntrul acestui tipar. Această afirmație reflectă realitatea și este corectă din punct de vedere practic însă este incorectă din punct de vedere politic. Ministrul olandez a intrat din nou în standardul de minciuni după ce o cantitate adecvată de presiuni a fost aplicată din partea Bruxellului.
Acesta este un tipar anume iar din moment ce suveranii înăuntrul cărora aceste bănci insolvabile rezidă sunt de asemenea insolvenți ei înșiși, acesta este un moment critic pentru Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană din Bruxell. Să închidă jumătate (sau mai mult) dintre băncile din zona euro, urmând o bombă a lichidărilor din partea acționarilor și a obligatarilor, restul fiind confiscat de la deponenții neasigurați sau va trebui ca presa de printat valută să fie pusă la treabă la turație mare!
Comportamentul uman a fost în așa măsură alterat încât în Italia, au apărut deja retrageri masive și rapide a depunerilor bancare din partea celor mai slabe instituții. Așa cum se mai spune: dacă mă păcălești o data să îți fie rușine, dacă mă păcălești și a două oră ar trebui să îmi fie rușine.
Zarurile au fost aruncate iar bufoneriile din partea Troika (FMI, Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană din Bruxell) se vor aduna rapid căpătând amploare. În Europa, raportul dintre activele unei bănci și PIB este deaproximativ 375% din PIB.
Elveția nu este inclusă aici însă raportul dintre activele băncilor ei și PIB este peste 700% și conform ECB Luxemburg este de 22 de ori PIB. Dacă acele active vor fi scăzute cu 20% (ele valorând chiar și mai puțin) încă ne uităm la un preț minimum de $14 trilioane de dolari. Cifra aceasta nu include datoriile europene externe care multe dintre acestea nu vor fi plătite vreodată însă sunt datorii pe care guvernele suverane le îngăduie băncilor să le dețină fără vreun risc.
`` Celor mai mulți dintre europeni, chiar și astăzi, probabil le-ar fi mult mai bine dacă guvernele supra-îndatorate ar permite ca implicațiile să decurgă conform cu perceptele de faliment relevante. Însă lucrul acesta nu se poate întâmpla în societățile învățate să aștepte ca politicienii să treacă peste regulile aritmeticii și economiei de fiecare dată când aceste reguli sunt inconveniente.`` - Holman Jenkins
Aceste pierderi nu au fost încă alocate ori făcute să dispară prin emisiuni de valută din partea Troika (FMI, BCE, CEB) pentru a favoriza sistemele bancare europene; pierderi ce probabil depășesc $30 de trilioane, calculele de mai sus neincluzând activitățile din afara bilanțurilor și pe cele din umbră ale băncilor. Multe dintre aceste active bancare sunt bombe suverane…pardon…obligatiuni ce sunt de neplătit, neputând a fi ``stinse`` deși acestea apar în bilanțurile bancare ca nefiind purtătoare de risc Ha, ha!
Monopoliștii monetari care au emis banii din resurse inexistente și i-au împrumutat. Ideea cum că acești bancheri centrali, guvene suverane și FMI nu pot permite o pierdere este o ficțiune! Nu există nici o pierdere atunci când banii împrumutați au fost creați din resurse inexistente!
Ca notă a autorului: În opinia mea, acest fapt nu este un dezastru ci una dintre cele mai mari oportunități din istorie. Investiți cum trebuie și prosperați. Volatilitatea înseamnă oportunitate pentru investitorul pregătit. Este portofoliul dumneavostră structurat pentru a prospera?
Cel mai mare transfer de valori este în curs de desfășurare din partea celor care dețin valori în hârtie și active financiare către cei care nu au astfel de posesiuni. Obiectivul meu este refacerea monedelor fiduciare în bani buni, având profit sigur în investiții alternative și un potențial de prosperitate în orice formă a pieței.
Aruncați o privire asupra Irlandei ai cărui cetățeni și descententii lor se află într-o datorie perpetuă către obligationarii oficiali (bancheri ai FMI, BCE și CEB) datorie rezultată din ``salvarea`` oferită de Troika. Din nou, bani emiși din resurse inexistente, bani ce sunt practic obligații trimise publicului pentru ``ai salva``.
Cetățenii Germani, Austrieci și Olandezi sunt acum NU împrumuturilor monetare pentru a salva banksterii (o combinație între cuvintele bancher și gangster) evitând astfel crearea de generații de ``sclavi datornici`` atât pentru ei cât și copiii acestora. Acești oameni practică autoapărarea prin refuzul de a participa în continuare. Bravo!
Dacă vă aduceți aminte, Germania a împrumutat deja 1 trilion de euro către Băncile Centrale ale Portugaliei, Italiei, Irlandei, Greciei și Spaniei. Nemții nu vor mai vedea vreodată banii aceștia nici măcar în visele lor, acești bani s-au dus iar economiile care trebuie să îi plătească înapoi se prăbușesc sub cererile venite din partea FMI, BCE și CEB responsabile cu generarea de noi crize pentru a le exploata.
``Eu cred că instituțiile bancare sunt mai periculoase pentru libertatea noastră chiar și decât armate întregi. Dacă poporul american va permite vreodată băncilor să controleze problema monetară, mai întâi prin inflație apoi prin deflație, băncile și corporațiile care se vor dezvolta în acest mod vor priva oamenii de toate bunurile personale până când chiar și copiii acestora se vor trezi fără locuința pe continentul pe care părinții lor l-au cucerit.`` - Thomas Jefferson, spunea la 1802
Pentru a emite monedă din resurse practic inexistente țările trebuie să își ``predea`` suveranitatea către Bruxelle și să lege ca și sclavi datornici către banksteri (combinație între cuvintele bancher și gangster) generațiile curente și viitoare.
Zona euro nu este altceva decât un grup de elită (guverne, banksteri și sindicate) care conduc totul (inclusiv economia) în beneficiul acestora.
În concluzie: Zarurile au fost aruncate, următorul stadiu al crizei din zona euro tocmai a început! Orice copil cu un calculator poate să spună faptul că insolvența și falimentul sunt înrădăcinate în ambele părți ale Atlanticului în toate nivelurile sociale: publice și private. Astfel, publicul trebuie să predea totul (viitorul lor) în schimbul iluziei siguranței și stabilității. Aceste episoade, evenimente ale dispariției valutei și finanțelor au loc sub forma valurilor de insolvență iar următorul val lovește chiar acum.
Episodul crizei ce se desfășoară în acest moment va furniza scânteia pentru următoarea expansiune a bilanțului Băncii Centrale. Următoarea deflație ce stă să înceapă se va produce în mod agresiv.
Singurul antidot pentru această criză este o creștere economică reală și nu o creștere economică nominală. Pentru că acest lucru să se întâmple drepturile vizând proprietatea privată vor trebui redate, normele capitaliste care favorizează anumite zone ale societății trebuiesc abrogate și anumite taxe să fie reduse. Care este șansa ca aceste lucruri să se întâmple? Nici urmă de o asemenea șansa!!
Căutați o societate de amanet foarte bună? Apelați cu încredere la noi,
cumparam,aur,argint,platina 
